Tradiție populară: Mărțișorul, simbol al renașterii naturii

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit doamnelor şi domnişoarelor în prima zi de primăvară calendaristică, acestea urmând să-l poarte agăţat în piept una sau mai multe zile. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul www.enciclopedia-dacica.ro. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viaţă.