Transilvania, în topul destinaţiilor recomandate de românii din diaspora

Mulţi dintre românii din străinătate se întorc în România în această perioadă, pentru a sărbători Paştele alături de familiile şi prietenii lor. O mare parte dintre aceştia aduc cu ei şi noii prieteni sau familiile formate în ţările de adopţie, pentru a petrece româneşte şi a vizita cele mai frumoase locuri din ţară.

Din cei peste 4 milioane de români plecaţi peste graniţe, 98% îşi îndeamnă noile cunoştinţe din ţările de adopţie să viziteze România, conform unui studiu realizat în comunităţile de români din peste 60 de ţări. Realizatorii studiului consideră că "aceasta înseamnă aproape 4 milioane de ambasadori veritabili pentru turismul românesc împrăştiaţi în toate colţurile lumii, care le povestesc străinilor cu pasiune despre locurile şi lucrurile frumoase care pot fi văzute în România".

Întrebaţi ce destinaţii le recomandă prietenilor străini, respondenţii studiului au menţionat peste 70 de destinaţii şi obiective, de la oraşe, la staţiuni, trasee montane şi plajele litoralului românesc, până la obiective turistice naturale, culturale şi istorice.

Zonele de munte sunt destinaţiile pe care cea mai mare parte a românilor din diaspora le recomandă cunoştinţelor din străinătate. 39% dintre ambasadorii turismului românesc îi îndrumă pe aceştia să viziteze staţiunile şi traseele montane, cele mai frecvent menţionate fiind obiectivele de pe Valea Prahovei.

Aproape un sfert (23%) dintre românii care trăiesc în afara ţării le povestesc prietenilor lor despre frumuseţile Transilvaniei, îmbiindu-i să o viziteze.

Maramureşul este cea de-a treia destinaţie în topul celor mai recomandate străinilor de către cei plecaţi peste graniţe – 13% dintre aceştia îşi îndeamnă prietenii să viziteze zona Maramureşului, deseori menţionat alături de Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Pe lângă cele trei destinaţii turistice, în top se regăsesc şi Bucureştiul, Sibiu, Moldova cu ale ei mănăstiri, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre, fiecare dintre ele menţionate de câte 12% dintre respondenţii cercetării