În acest context, tema Zilei Mondiale a Sănătăţii celebrată pe 7 aprilie, va fi în acest an dedicată rezistenţei antimicrobiene, cunoscută şi sub numele de rezistenţa la medicamente.
Rezistenţa apare când medicamentele sunt folosite necorespunzător, cum ar fi de exemplu folosirea unei doze mai mici decât cea recomandată de medic sau întreruperea tratamentului înainte de data prescrisă de medic. Dacă medicul a recomandat tratament de şapte zile şi pacientul l-a întrerupt cu două zile înainte de termen, este posibil ca data viitoare bacteria care a provocat afecţiunea să nu mai poată fi distrusă cu acel antibiotic.
Calitatea proastă a sistemului medical, reţetele scrise greşit, prevenirea slabă a îmbolnăvirilor pot favoriza răspândirea rezistenţei antimicrobiene.
Medicii de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj subliniază că în sezonul rece se constată o creştere a consumului de antibiotice din cauză că populaţia le foloseşte pentru viroze şi gripă. Însă, acest lucru este total neindicat de specialişti deoarece antibioticele nu tratează afecţiunile respiratorii. Şi în acest caz este favorizată rezistenţa la medicamente.
Mihaela Lupşe, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj, a declarat că rezistenţa la antibiotice creşte mortalitatea, incidenţa bolilor şi durata infecţiilor, astfel că acest tip de medicamente trebuie folosite doar atunci când e nevoie şi doar după prescripţia medicului. În plus, extrem de importante sunt şi regulile de igienă, cum ar fi spălatul de mâini, pentru a reduce riscul de boli infecţioase şi implicit, consumul de antibiotice, a adăugat Lupşe.
Anual, medicii prescriu, la nivel mondial, 25.000 de tone de antibiotice, valoarea vânzărilor de astfel de medicamente ajungând astfel la circa 8 miliarde de dolari pe an.
