Au fost momente în carieră când ai vrut să renunţi la baschet?
Înca nu, dar cu siguranţă vor veni aceste momente!
Câte selecţii ai la echipa naţională si care au fost cele mai frumoase perioade?
Nu prea le ţinem socoteală ca la fotbal, pentru că nu interesează pe nimeni. Nu ştiu de câte ori am fost convocat, de la juniori, lot de tineret, calificări şi până la echipa mare am tot primit convocări. Am avut o campanie cu un antrenor american şi mi s-a părut cea mai reuşită, nu a fost decât o vară, dar m-am simţit jucător adevarăt. I-am bătut pe austrieci la ei acasă, pe unguri la noi, a fost o perioadă excelentă.
Cum a fost, în opinia ta, evoluţia „U“ Mobitelco BT în acest sezon?
Cu toţii aşteptam mai mult, dar mă bucur că suntem pe o pantă ascendentă şi sperăm să prindem vârful de formă în play-off. Este mai echilibrat sezonul acesta decât cel percedent.
Un mesaj pentru copiii care fac baschet în Cluj?
Mesajul meu nu este în primul rând pentu copii, ci mai degrabă pentru părinţi. Aceştia trebuie să înţeleagă că sportul este în primul rând sănătate. Baschetul este pentru oamenii inteligenţi, iar clujenii au norocul că aici sunt oameni cu foarte bune intenţii în ceea ce priveşte sportul de masă.
Care este nivelul baschetului juvenil din Cluj faţă de cel din Bucureşti, având în vedere că fiul tău a început la Bucureşti şi acum joacă şi el la Cluj?
La Cluj totul este mult mai bine organizat şi mai compactat, au strâns valorile la „U“ Mobitelco şi orice antrenor de copii îşi doreşte să lucreze cu cei mai buni. Fiul meu cel mare face şi el baschet la Cluj şi pretenţiile sunt foarte mari.
