Puncte tari
Potrivit juriului, Braşovul a reuşit să obţină acest titlu datorită unor puncte forte precum planul autorităţilor de reabilitare şi înregistrare a tuturor zonelor verzi într-un Registru local al spaţiilor verzi. În plus, la proiectul „Let’s do it, România!”, Braşovul a avut cel mai mare număr de voluntari. Membrii juriului au apreciat şi faptul că Braşovul are ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020, planul de acţiune bazându-se pe creşterea eficienţei energetice şi folosirea energiei regenerabile. Totodată, ttrebuie menţionat că primarul municipiul Braşov este vicepreşedinte al Energy Cities – asociaţie a oraşelor europene care promovează energia durabilă.
„Premiul oferit de organizatori constă în oferirea dreptului de utilizare a titlului de Capitală Verde a României pe tot parcursul anului 2011, montarea în oraş a unor elemente de signalistică care vor evidenţia distincţia obţinută, precum şi promovarea la nivel naţional a titlului câştigat”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.
Clujul, premiat pentru dezvoltare durabilă
Totuşi, nici municipiul Cluj-Napoca nu a rămas „cu mâna goală”, în cadrul Galei de decernare a premiilor fiind oferite distincţii speciale şi celorlalte oraşe. Astfel, Clujului i-a fost decernat Premiul pentru planul de dezvoltare durabilă. Competiţia a avut şi o secţiune specială, care s-a desfăşurat în mediul on-line şi care a implicat 153 de bloggeri ce au susţinut oraşele preferate, însă Cluj-Napoca nu a reuşit să ajungă printre primii trei clasaţi. Astfel, blogherii din Sfântu Gheorghe i-au adus acestui oraş „Premiul special al blogosferei”, cu 58 de voturi. În top au mai intrat Braşovul, cu 45 de votrui şi Timişoara – 19 voturi.
Pe ce miza Apostu?
Odată cu înscrierea Clujului în competiţie, primarul municipiului, Sorin Apostu, anunţa că zonele verzi din Cluj, aşa cum e Parcul Central, ne-ar putea aduce titlul de Capitală Verde a României. Astfel, legat de atuu-urile oraşului, primarul scotea atunci în evidenţă proiecte cum e cel al reabilitării Parcului Central şi a liniei de tramvai, amenajarea de noi zone verzi, precum parcurile Rozelor sau Detunata, dar şi găsirea unei soluţii pentru un nou parc în cartierul Mănăştur. În plus, Apostu miza la acea vreme pe nişte hotărâri ale Consiliului Local precum reglementarea strictă a construcţiilor care se fac în zona Făget.
Competiţia pentru cel mai „verde” oraş din ţară va continua şi anul acesta, urmând ca din anul 2013 municipiile din ţară să poată participa şi la concursul european similar, „Capitala verde a Europei”.
