Victor Ponta NU va fi cercetat pentru PLAGIAT

Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ) a respins luni plângerea depusa de Mihail Neamtu, Adrian Papahagi si Augustin Ofiteru prin care acestia au contestat decizia de neîncepere a urmarii penale data de Parchetul General în cazul premierului Victor Ponta, reclamat pentru plagiat.

'Respinge, ca inadmisibila, plângerea formulata de petitionarii Papahagi Razvan Adrian, Neamtu George Mihail si Ofiteru Augustin Minel împotriva rezolutiei nr.783/P/2012 din 16 mai 2013 a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Obliga petitionarii la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Definitiva', se arata în decizia ÎCCJ.

În data de 16 mai 2013, procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie au decis neînceperea urmaririi penale (NUP) în cazul unei plângeri în care premierul Victor Ponta a fost reclamat pentru plagiat.

Initiatorii acestei plângeri, Mihail Neamtu, Adrian Papahagi si Augustin Ofiteru, au atacat decizia procurorilor în instanta.

Pe 23 august 2012, cei trei au anuntat ca au depus la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie o plângere penala împotriva premierului Victor Ponta pentru plagiat.

Autorii plângerii penale solicitau procurorilor 'sa procedeze la efectuarea cu celeritate a cercetarilor penale sub aspectul savârsirii infractiunii de plagiat, prevazuta de art. 141 din Legea 8/1996'.

Acuzatia de plagiat se referea la lucrarea 'Raspunderea în dreptul international umanitar', publicata la Editura Universul Juridic în anul 2010 si semnata de Victor Ponta.

Cei trei sustineau ca Victor Ponta si-a însusit atât drepturi morale cât si patrimoniale, deoarece lucrarea ar fi continut 113 pagini copiate prin metoda 'copy-paste' din operele altor patru autori.

Potrivit art 141 din Legea 8/1996, 'Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 50.000 lei fapta persoanei care îsi însuseste, fara drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub un alt nume decât acela decis de autor'.

Procurorii sustin în rezolutia de neîncepere a urmaririi penale ca 'identitatea între doua texte nu este un criteriu absolut pentru stabilirea existentei unei încalcari.