Originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, construcția reprezintă un valoros exemplu de arhitectură vernaculară și aduce în patrimoniul muzeului o componentă culturală și istorică insuficient reprezentată până în prezent.
CITEȘTE ȘI:
Casa care a supraviețuit deportării: O construcție rară îmbogățește patrimoniul Parcului Etnografic de la Cluj
Lucrările de reconstrucție au început în cursul lunii iunie și sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș, informează, marți, Consiliul Județean Cluj.
Prima casă evreiască, reconstruită în Parcul Etnografic din Cluj
Implementarea proiectului este realizată sub îndrumarea artistului Florin Adrian Marc, manager de proiect, care asigură integrarea activităților de proiectare, execuție și conservare, în colaborare cu echipa de specialiști și meșteri implicați în reconstrucția monumentului.
„În nu mai puțin de o lună au fost finalizate principalele etape structurale ale intervenției. Astfel, au fost executate lucrările de terasament și pregătire a amplasamentului, sistemul de hidroizolații și fundațiile, montajul structurii din lemn, realizarea șarpantei și montarea învelitorii din țiglă”, potrivit sursei citate.
CITEȘTE ȘI:
Peste 2,2 milioane de lei, bani nerambursabili, pentru reabilitarea unor obiective din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Hoia
Execuția este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstrucția arhitecturii tradiționale din lemn. Toate intervențiile sunt realizate cu respectarea principiilor de conservare și reconstrucție specifice patrimoniului construit, utilizând materiale și tehnici tradiționale.
În etapa următoare vor fi realizate tencuielile tradiționale pe bază de pământ, finisajele specifice construcției istorice, amenajările exterioare și integrarea ansamblului în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Proiect unic realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.
Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz. În acest fel, proiectul îmbină recuperarea patrimoniului construit cu dimensiunea memorială și educativă a istoriei comunităților evreiești din Transilvania.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
