Alegeri prezidențiale Franța. Prezența la vot, mai slabă ca în 2017

Francezii votează duminică pentru a-şi alege următorul preşedinte şi aleg, la fel ca în 2017, între două Franţe şi două viziuni asupra lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, preşedinte în exerciţiu considerat drept favorit, şi pe de altă parte, Marine Le Pen, lidera extremei drepte care nu a părut niciodată să fie atât de aproape de porţile puterii.

Prezenţa la vot la ora 10:00 GMT era de 26,41%, cu aproape două procente mai puţin decât la aceeaşi oră în scrutinul precedent din 2017 în care au candidat de asemenea Macron şi Le Pen.

Această cifră marchează şi o scădere faţă de turul doi al alegerilor din 2012 (30,66%) şi 2007 (34,11%).

Secţiile de votare – unde 48,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne – urmează să se închidă la 17:00 GMT şi la 18:00 GMT în marile oraşe din Franţa.

Francezii se află în faţa unei alegeri istorice: să-l reconfirme pe preşedintele în funcţie sau să aleagă o femeie, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar propulsa extrema dreaptă în fruntea ţării. Această opţiune ar fi o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexit-ul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016.

O realegere a preşedintelui în exerciţiu Macron, 44 de ani, ar reprezenta continuitate, chiar dacă acesta a promis că se va reînnoi în profunzime, afirmând că vrea să plaseze ecologia în centrul celui de-al doilea – şi ultim- mandat al său.

El ar fi atunci primul preşedinte francez care va fi reales pentru un al doilea mandat în 20 de ani, de la Jacques Chirac în 2002.